HeritageInstaMeet la Palatul Ghica Victoriei

Pasiunea mea pentru istorie, cultură, Calea Victoriei, castele și palate este bine cunoscută. Palatul Cantacuzino, actualmente Muzeul George Enescu este cel mai somptuos palat de pe Calea Victoriei, dar având în vedere că se vizitează doar 3 camere și întreaga construcție are nevoie urgentă de reabilitare, Palatul Ghica rămâne cel mai impresionant palat din centrul Bucureștiului.

Mă pot considera norocoasă că am privilegiul să-l admir în fiecare zi în drumul meu spre birou, iar cu ocazia evenimentului Heritage InstaMeet, organizat de Cornicari Digitali, am avut prilejul să-l vizitez și în interior.

Cronicari Digitali este cea mai ampla campanie de promovarea a patrimoniului cultural din România și așa cum spunea și Silvia Teodorescu, inițiatoarea acestui proiect, patrimoniu nu este reprezentat doar de monumente, ci și de natură, de tot ce este frumos.

De când a demarat proiectul pe 17 iulie 2018 cu un Heritage InstaMeet la Casa de Târgoveț, Palatul CEC, Casa Monteoru, Cronicarii Digitali au fost în descoperierea celor mai frumoase elemente de patrimoniu din: Maramureș, Alba, Hunedoara, Moldova și Sulina.

Ma bucur că am participat la Heritage InstaMeet 2 și am avut ocazia să aflu mai mule informații despre clădirile pe care le admiram de fiecare dată când treceam pe lângă ele.

Doamna care ne-a condus în turul ghidat, ne-a povestit cum a evoluat Calea Victoriei de la Podul Mogoșoaiei, așa cum a fost denumirea inițială, până la cel mai cunoscut bulevard din București. Așa am aflat că Parcul Nicolae Iorga era folosit ca loc de instructaj de către militari și se afla în mahalaua Popa Cosma.

Mahala înseamna parohie, construcțiile dezvoltându-se în jurul biserici în care slujea Popa Cosma, biserică care se afla si azi pe Calea Victorie nr. 180. Vis-à-vis este Academia Română care este cea mai înaltă instituție de știință și de cultură din România de peste 150 de ani. În clădirea actuală își desfășoară activitatea de 145 de ani, aceasta luând naștere uniind Casele Cesianu și Zaleski prin intermediul unei Aule.

Cesienii erau printre cei mai bogați oameni ai acelor timpuri, aceștia având mai multe proprietăți în zona central a orașului. Printre acestea se numără: Casa Filipescu – Ceasianu care găzduiește Muzeul Vârstelor, Palatul Cesianu-Racoviță unde actualmete este Galeria ArtMark, Casa Cesianu aflată la intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Dacia și care timp de 64 de ani a fost sediul Legației Germane de la București.

Zeița Minerva, zeita înțelepciuni, este simbolul Academiei Române și poate fi observată chiar și pe vitraliile din Aula. De asemenea, Zeița Minerva prezidează maiestuoasă și în curtea Academiei unde a fost sculptată de Mihail Ecobici.

Birourile care găzduiesc întâlnirile oficiale sunt decorate cu diverse taboluri printre care se află și o pictură cu Regele Ferdinand I.

De la Academia Română am plecat catre Casa Maria si George Severeanu, trecând pe lângă Legația Germană, o altă clădire emblematica de pe Calea Victoriei care momentant este în curs de reabilitare.

Colecția George Severeanu reunește peste 9000 de monede și 3000 de artefacte. George Severeanu a fost un renumit medic radiolog, încercând să-l  vindece de cancer care si pe regele Ferdinand I, însă adevăratele sale pasiuni au fost istoria și arheologia.

Astfel a început să achiziționeze diverse artefacte și monede din diferite perioade. Colecția sa numar chiar și o mână de mumie care a fost datată recent ca fiind din anul 400 î.H.

Încă de la intrare ești întâmpinat de o bijuterie impresionantă cu geme și camee, o adevărată operă de artă realizată de un bijutier din Paris, un cadou de la George Severeanu pentru soția lui Maria.

În biroul său mobilat cu un dulap frumos scluptat și o masă acoperită cu piele de Cordoba, se află și colecția de vase grecești. Mi-au atras atenția inelele cu cheie purtate de romani, de unde și vorba populară: „ai cheia inimii mele.”

O bună parte din colecție se datorează Mariei Severeanu, acesta fiind o prosperă fiică de moșier a vândut constant pământuri pentru ca soțul ei să-și poată achiziționa piese pentru colecția sa.

Informații despre toate obiectele cuprinse în colecție pot fi citite pe tabletele plasate în toate cele șase încăperi. Ce deosebește Muzeul Maria și George Severeanu de restul muzeelor e faptul că artefactele sunt plasate în sertare, fiind o adevărată vânătoare de comori să umbli prin toate.

Vecin cu doctorul Severeanu era colonelul Petre Macca care s-a remarcat în timpul Războiului de Independență și și-a construit o casă pe măsura renumelui său.

Arhitectura este specifică sfârșitului de secol XIX cu elemente baroce, decorațiuni ample, picturi simbolice și romantice. Casa are 2 niveluri, un subsol, accesul se face printr-un vestibul frumos decorat cu sclupturi și picturi.

Salonul în care se țineau balurile fastuoase are un gol prin care se poate vedea etajul care azi găzduiește diverse expoziții de artă. Doi îngeri sclupați în stil baroc susțin scările de marmură care sunt decorate cu numeroase capete de leu în miniatură.

Casa Macca a avut chiar și un ascensor și încălzire centrală, însă aceasta nu a functionat pentru mult timp și s-a revenit la încălzirea cu ajutorul sobelor. Una dintre sobe se află și azi în camera care găzduiește biroul directorului Institului de Arheologie “Vasile Pârvan”. Cuplu Elene si Petre Macca nu a avut copii, așa că frumoasa lor casa a donat-o Ministerului Instrucției, iar în timpul guvernului Nicolae Iorga, clădirea a devenit sediul Muzeului Național de Antichități.

După ce am vizitat atâtea case frumoase și am aflat multe informații prețioase ne-am întors la Palatul Ghica pentru Heritage Party.

Fațada clădirii este impresionantă, la fel și grădina care este decorata cu sclupturi ce te duc cu gândul la perioada renascentistă. Planul casei a fost realizat de către Jules Berthet, un arhitect francez născut în Elveţia, iar construcţia a fost supervizată de arhitectul francez Louis Blanc.

Soții Grădișteanu, cei care au construit casa, nu au avut copii și au lasat construcția moștenire Mariei Grădişteanu care s-a căsătorit cu Scarlat Ghica. Astfel somptuoasa clădire de pe Calea Victoriei a devenit cunoscută sub denumirea de casa Grădișteanu-Ghica.

Pe lângă picturi, vitralii, lambriuri, candelabre, piese de mobilier și decorațiuni care îmbină elemente baroce și romantice, palatul impresionează și prin faptul că are o piscină.

Reconsolidat și redeschis publicului în 2012, palatul Ghica a devenit un reper pentru brandurile care vor să celebreze diferite evenimente într-un cadru distins.

Proiectul Cronicari Digitali nu se putea sărbători într-un loc mai emblematic care să ne reamintească de trecutul glorios al Bucureștiului, de perioada când acesta era cunoscut ca Micul Paris.

Campania Cronicari Digitali continuă și în 2019, abia aștept să descoper alături de ei noi locuri care merită atenția și interesul nostru. Nu uita că și tu poți fi un Cronicar Digital, trebuie doar să deschizi ochii și să vezi locurile frumoase din jurul tău, pentru ca nu-i așa, frumusețea este în ochii privitorului și fiecare are o altă perspectivă asupra ei.

O viață ca o vacanță!

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s