Cel de-al patrulea Heritage Instameet din cadrul proiectului Cronicari Digitali a inclus în turul din această ediție patru obiective turistice de neratat în București: Ateneul Român, Muzeul Băncii Naționale a României, Casa Ilie Nicolescu-Dorobanțu și Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.

Dacă ești turist în București sau aici locuiești, aceste obiective culturale merită să le vizitezi cel puțin o dată-n viață pentru că sunt impresionante.

Ateneul Român este fără doar și poate cea mai fotografiată clădire din România și se află în orice ghid în topul obiectelor turistice de neratat din București. Majoritatea știe sloganul “Dați un leu pentru Ateneu” și cum s-a construit acesta prin colectă publică, însă nu știu câti l-au vizitat și-n interior.

Ateneul a fost proiectat de arhitecul francez Albert Galleron combinând stilul neoclasic cu cel eclectic. Încă de la intrare ești impresionat de scările de marmură în formă de evantai în capătul cărora tronează bustul lui George Enescu. Sala de concerte este și ea impunătoare, cupola fiind decorată și inscripționată cu numele unor personalități ale culturii românești.

 

Ce mai impresionează în sala de concerte este fresca lată de 3 metri și lungă de 70 de metri care înfățișează 25 de scene reprezentative din istoria României.

Muzeul Băncii Naționale a României am vrut să-l vizitez și cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la înființare, când s-a organizat “Ziua porților deschise”, dar era o coadă de vizitatori foarte mare. Așa că am profitat de ocazia oferită de Cronicari Digitali pentru a vizita această bijuterie arhitectonică și a vedea rezerva de aur a Romaniei, dar și diferite monede, bancnote și matrițe.

A fost fascinant pentru că am intrat într-un seif unde am văzut monede și lingouri de aur. Toată rezerva de aur a BNR-ului valorează 2 milioane de euro.

Palatul care găzduiește astăzi Banca Națională a României și muzeul aferent a fost construit în stilul renascentist francez cu elemente baroce. Totul în interior este luxos și grandios, de la scările de marmură, până la candelabre, sclupturi și picturi.

 

Sala de Consiliu este maiestoasă cu un candelabru impresionant, o masă din lemn masiv și un tablou pictat de Nicolae Grigorescu.

Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck” este unul dintre locurile mele preferate din București unde se găsesc multe obiecte de artă într-un spațiu redus. Având în vedere ca este casa unor artiști plastici aici se găsesc multe opere de artă.

În salonul principal se află o replică dupa fântâna de la Colțea și o frescă impresionantă cu țigănci pe care cei doi soți le foloseau drept modele.

Salonul Balcic reunește picturi realizate în perioada în care aceștia au locuit la casa lor din Balci, situată în apropierea Castelului Reginei Maria. Casa este surprinsă într-o pictură, din păcate astăzi se afla în ruină.

Impresionantă este macheta bisericii mânăstirii Curtea de Argeș, care se deschide.

Cecilia Cuțescu Storck, soția sculptorului Frederic Storck, a fost prima femeie profesor într-o academie de arte din Europa. A predat pictura şi artele decorative în Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti și printre lucrările ei se află și fresca din Sala Tronurilor de la Palatul Regal.

Pe lângă Palatul Negotic de pe strada General Gheorghe Manu 9-17, trec zilnic și îl admir în drumul meu spre birou, întrebându-mă de fiecare dată cum aș putea să-l vizitez. Am avut aceasta posibilitatea cu ocazia Heritage InstaMeet organizat de Cronicari Digitali, acest proiect care își propune să promoveze obiectivele de patrimoniu ale României.

Casa Niculescu – Dorbanțu este un palat negotic care a avut ca sursă de inspirație un castel de pe Valea Loarei. Arhtiectul acestei construcții impozante este Grigore Cerchez, cel care a proitectat numeroase clădiri care ne încântă privirea și azi. Printre realizările sale se numără: faţada Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa„, sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”), Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Odeon, precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni.

În perioada comunistă casa a fost folosită drept cantină, iar mai tarziu ca liceu de coregrafie. Deși mobilierul nu s-a păstrat până în prezent, casa impresionează prin detaliile neogotice. Am admirat vitraliile, sala de bal și terasa care îți permite să privești de aproape turlele de pe acoperiș.

Acest tur s-a incheiat cu un party în curtea din spatele palatului. Nu uita că și tu poți fi un cronicar digital și poți duce mai departe povestea obiectivelor din patrimoniul cultural al României. Tot ce trebuie să faci e să postezi o poză însoțită de câteva informații despre obiectivul fotografiat și hastagul #cronicaridigitali.

O viață ca o vacanță!